poezie, scratch

Mai e putin

Mă simt capabil de o revoluţie
Cand totul se repetă derizoriu progresiv
Ma piş pe ea de Constituţie
Ma piş lăsându-mi camera pe un stativ.

E ca si cum ai merge pe tocuri prin noroi
Lăsând in urma ta o dâra de puroi
E ca un vals cu pantalonii-n vine
Paşeşti cu graţie dar pute langa tine

Societate perpedinculară pe sistem
Caci cei de la butoane sunt puştani
Avem nevoie de o revoluţie
Din douăzeci in douăzeci de ani

Cristian Dumitru , mai douamiinoua

Reclame
Standard

7 gânduri despre „Mai e putin

  1. La Zizin, pe lîngã Braºov, Andra Dumitrescu, o doamnã singurã, stabilitã acolo nu de mult, s-a hotãrît sã „facã ordine” în localitate. Ordine nu în sensul negativ, autoritar, care-þi vine cel dintîi în minte. Ci, mai curînd, în cel firesc, cu adevãrat civic, în care urneºti lucrurile dintr-un sentiment de iritare a inadecvãrii lor: aºa a fãcut Andra cu telefoanele locale, care lipseau cu desãvîrºire, dar pe care a reuºit sã le punã; cu gunoaiele pe care nu le strîngea nimeni, dar care au fost adunate…; cu balastiera care zguduia satul, dar care, acum, nu mai deranjeazã pe nimeni; cu copiii de romi, lãsaþi de izbeliºte, dar de care, acum, se ocupã organizaþia „Ambasadorii Zizinului”…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s